Arhive pe categorii: bârfă

Ilustraţia care ilustrează

Standard

O fi repetiţia „mater studiorum”, dar nu e bine-venită peste tot. Şi e trist când acolo unde n-are ce căuta e pusă nu de vreun [prim] ministru agramat, ci de un editor & scriitor:

O să ziceţi că e o simplă scăpare. Foarte posibil, dar, spre deosebire de discursurile publice, postările de pe FB se pot corecta.

Şi nu e singura scăpare, căci pe ilustraţia de pe coperta cărţii titlul sună altfel:

Reclame

De gustibus

Standard

Aţi purta aşa ceva?

Eu nu. M-aş simţi ca o sorcovă.

Muieri tâmpite…

Standard

Muieri tâmpite, dacă aveţi un bot ca ăsta, nu vă mai arătaţi lopeţile ieşite peste buza de jos!

Bineînţeles că nimeni nu e vinovat sau de condamnat pentru defectele sale fizice, dar să ţi le scoţi pe tapet în loc să-ncerci să le-ascunzi (mai ales când eşti femeie) e o dovadă că nu eşti în stare să te priveşti obiectiv. Asta ca să nu zic că e dovadă de prostie.

P.S.  răutăcios:
Apropo, constat că dama din poză arată mai bine cu bandă neagră peste ochii bulbucaţi decât fără ea!

Din nou despre modă şi, mai nou, şi despre cacofonii

Standard

Nu fuse pa, fuse pe curând. (Sau nu fu pa, fu pe curând?)

Oricum, văzui că cortina mea fu/fuse de folos prin alte părţuri. (Da, ştiu, părţuri nu există în dicţionar, dar mă duce cu gândul la pârţuri,  care-i cuvânt cu acte în regulă.)

De fapt, revenii în blogosferă fiindcă mi se năzări să mă leg iarăşi de modă, căci văzui că între timp luă şi plasă!


NOTA REDACŢIEI:

„Că cortina” e un soi de cacofonie, dar lumea bună zice că nu e cazul să fii obsedat de cacofonii şi de alte rahaturi!

Asta îmi aduce aminte de nişte poezele care circulau în tinereţea mea:

Iubita mea cu ochii ca cacaua,
Că când te văd mă fac ca catifeaua.

&

Că când aud că cântă corul,
Că cam aşa cânta poporul;
Că cântam eu, că cântai tu,
Că cântam amândoi.

Mai erau vreo două-trei, dar le-am uitat.

Întrebări de 100 de puncte

Standard

1. Apropo de afirmaţiile de mai sus, când iei speculaţiile din filme SF drept realitate, eşti idiot sau nebun?

2. „… o perioadă îndepărtată din istoria planetei, pe vremea când oamenii trăiau în Silicon Era”. Oops! – vorba românului. Să fi lipsit eu de la niscai lecţii de istorie?

???

Standard

Păi, dacă eu nu-s toantă şi am înţeles bine că baba s-a măritat cu un moş, nu cu altă babă, de ce te-ntrebi tu, toanto, ce-ar avea de spus despre asta adepţii familiei tradiţionale?

Moş & babă =  bărbat & femeie, chiar dacă au ieşit din perioada de garanţie. 😛

O nouă descoperire a apei calde

Standard

Mda, poate nu ştiaţi, timpul trece, trupul îmbătrâneşte, sufletul nu, şi ce dacă? E ultra-super-ok, dacă şi numai dacă nu ne lăsăm visele să piară. Tango! 😛
Platitudini într-un articol care îi smulge muieretului feisbuschist suspine admirative şi felicitări (sincere sau nu). Eu am remarcat doar cuvântul „chip”, repetat de n-şpe ori, de nu mai e chip (sic!) să scap de el, îmi tot răsună în urechi. Fireşte, repetiţia poate fi figură de stil, dar în toate există o măsură, nu? O fi oare nevoie de un articol care să spună şi asta în fel şi chip (sic!)? 😛