Arhive pe autori: dama de ghindă

Precizări

Standard

Pe blogul ăsta, ceva mai sus, scrie mare, spre ştiinţa tuturor:

ORICINE POATE COMENTA, DAR NIMENI NU PRIMEŞTE RĂSPUNS DIN PARTEA MEA

Deci n-are rost să vă osteniţi să-mi puneţi întrebări în comentarii. Vor rămâne fără răspuns.

* * *

Cât despre cei care vor să ştie care e numele meu adevărat… hai să fim serioşi. Câţi bloggeri îşi postează copia după cartea de identitate?

Ca să nu mai zic că eu nu-mi întreb comentatorii dacă-şi folosesc sau nu numele real.

Reclame

Manipularea pentru to(n)ți sau Fereastra Overton

Standard

Eventual citiţi şi aici – e despre aceeaşi fereastră, cu alte cuvinte.

Mediocrul adevarat

besogon-overton-window

Cred că am pomenit de mai multe ori un banc despre homosexualitate, dar îndrăznesc să-l mai repet.

Un bătrân, abia ținându-se pe picioare, vine grăbit la serviciul pașapoarte.
– Vreau pașaport în regim de urgență, ca să plec cât mai repede din țară.
– Păi n-aveți nevoie de pașaport în Europa.
– Europa e prea aproape… vreau să mă duc la capătul lumii.
– Da’ de ce?
– Nu sunt de acord cu politica față de homosexuali!
– Cum așa?
– Pe vremea lui Antonescu îi împușcau. Gheorghiu-Dej îi băga la pușcărie. Ceaușescu îi închidea la balamuc. Acum, după revoluție, i-au lăsat în pace și le-au dat drepturi.
– Și-atunci?
– Mi-e teamă să nu devină OBLIGATORIU…

Nu o dată mi-a trecut prin minte gândul că e PREA adevărat ca să nu aibă și un substrat teoretic.
Zilele trecute l-am auzit pe celebrul regizor și actor rus Nikita Mihalkov, prezentând…

Vezi articolul original 1.399 de cuvinte mai mult

Schimbare

Standard

Cum ziceam, lumea se schimbă. În bine, în rău?

În fine, iată o mostră, preluată de aici:

Asta mi-a adus aminte de Gregorian Bivolaru şi de şederea lui la pârnaie. Câţi ani avea fata aia pe care sedus-o „nemernicul” când era prea… fragedă? Oare 16 (şaisprezece)?

O, tempora! O, mores!

Standard

Retrograd sau nu, se pare că, în articolul ăsta, Aldus a păcătuit dând dovadă de un optimism exagerat. Fără doar şi poate, „omul de rând” a pus botul la faza cu boicotul.

O pornim aşadar în marş voios către lumea corectitudinii politice, lăsând în urmă obtuza normalitate. Mergem spre locul unde „un băiat iubea un băiat” e o poveste înduioşătoare – aşa cum nu e, de exemplu, tradiţionala noastră capră cu trei iezi, o chestie violentă, nocivă pentru bieţii copii.
Muie Creangă!
Desigur că, în poveştile viitorului, Făt-Frumos n-o să-l mai omoare pe zmeu, o să-l ia în căsătorie. Îi vor înfia pe cei şapte pitici,  devenind o familie încântătoare, iar Ileana Cosânzeana se va consola unindu-şi cu acte în regulă destinul cu al Albei ca Zăpada. Poate că ele le vor înfia pe fetiţa cu chibriturile şi pe Scufiţa Roşie.

Evident că şi la şcoală va fi cu mult mai bine. În locul hulitelor ore de religie, copiii vor avea parte de ceva cu mult mai… colorat.

Şi li se va explica, fireşte, că Biblia e o colecţie de minciuni sfruntate care mustesc de violenţă, spre deosebire de mitul celor trei androgini, care e, de fapt, sublima realitate.

Superman cu fustă roşie

Standard

N-am văzut Supergirl. Şi nici n-am de gând, fiindcă am văzut aici trailer-ul şi bucăţica din comentarii.

Nu e nevoie să văd mai mult, sau să citesc păreri şi recenzii. Serialul e aceeaşi Mărie cu altă pălărie: Măria sa Superman, acum cu fustă roşie. Şi-a făcut, dragul de el, operaţie de schimbare de sex, dar şi-a păstrat ochelarii din alter ego-ul de pămpălău, masca la care apelează pentru inducerea în eroare/oroare a răufăcătorilor – şi nu numai.