Arhive pe categorii: maltratări

Ilustraţia care ilustrează

Standard

O fi repetiţia „mater studiorum”, dar nu e bine-venită peste tot. Şi e trist când acolo unde n-are ce căuta e pusă nu de vreun [prim] ministru agramat, ci de un editor & scriitor:

O să ziceţi că e o simplă scăpare. Foarte posibil, dar, spre deosebire de discursurile publice, postările de pe FB se pot corecta.

Şi nu e singura scăpare, căci pe ilustraţia de pe coperta cărţii titlul sună altfel:

Reclame

Cum e turcul, şi pistolul

Standard

Constat că la „cârmele” acestui popor stau exact indivizii pe care-i merită grosul populaţiei.

Cât de greu e să observi că-n toate tipăriturile virgula e lipită de cuvântul din faţa ei, nu de ăla care urmează după ea? Şi că între punct şi cuvântul din spatele lui trebuie să existe spaţiu? Şi că rândurile nu încep niciodată cu o virgulă?

Cum poţi să te plângi că te conduc nişte proşti, când tu eşti tăntălăul care scrie şi/sau distribue aşa ceva?!

Cum e turcul, şi pistolul!

Cât despre despre „cârme”, da, sunt cel puţin două. Un „cârmaci” trage hăis şi altul cea. Sau, deh, merg pe căi paralele. Pe culmi paralele!  Între care e prăpastia unde ne bălăcărim unii pe alţii noi ăştia, cârmuiţii, ţinând fiecare isonul cârmuitorului preferat. Dacă suntem destul de proşti ca să ne placă vreunul.

Resorturile tâmpirii

Standard

„Mâncarea în resorturi e multă și variată. Ca și băutura. Prea multă și prea variată.“

Când citesc aşa ceva nu pot să nu-mi imaginez tot felul de arcuri (mai multe ca-n poza de alături, pe care-am găsit-o aici), cu tot felul de mâncăruri şi băuturi revărsându-li-se printre spire. Îmi pare rău că n-am talent la desen, ca să pot completa imaginea.

Cât de troglodit trebuie să fii, ca să nu ştii ce înseamnă „resort“ în româneşte?

Şi cum de se înmulţesc troglodiţii precum ciupercile după ploaie?

Mama zicea despre generaţia mea că e una de inculţi. Oare s-o fi gândit că se aplică şi-aici vorba aia, „capra sare masa şi iada sare casa“? Iada care vrea s-arunce cultura generală la gunoi:

„Cumplit meşteşug de tâmpenie”

Standard

Da, ştiu, sunt unii – bizar de mulţi – care nici nu şterg pagina „about” din dotare, nici n-o modifică, scriind ceva despre ei înşişi sau despre blogul respectiv. Să zicem că asta se cheamă indolenţă.

Dar când vin alţii şi umplu de like-uri o exemplificare existentă pe fiecare blog wordpress nou născut, cum se cheamă?

An nou fericit (cu prima sa doză de cârcotit)

Standard

Lipsesc diacriticele, virgulele (chiar nu mai ştie nimeni că substantivele la cazul vocativ se despart prin virgulă de restul propoziţiei/frazei?) şi semnele de exclamare, aşa că am trecut la corectări.

Când te ţii de cârcoteli lipsesc şi prietenii, aşa că am scos cuvântul în cauză.

Ei, lipseşte şi zăpada, dar împotriva Celui de Sus nu cârcotesc. Cârcotesc doar împotriva oamenilor rupţi de realitate – dar (pentru mine) ar fi fost complicat, dacă nu chiar imposibil, să scot zăpada de-aici. Şi – cine ştie? – poate c-o să ningă de anul nou pe vechi (sic!)…

Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul

Standard

Personajului numit Elena, care poluează cu comentariile sale idioate mai multe bloguri, i se potriveşte de minune zicala „prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”. Şi e greu s-o treci cu vederea, fiindcă o prostie atât de crasă sare-n ochi de la o poştă.

Nu pricep de ce o suportă posesorii blogurilor respective, mai ales după ce îi scoate din sărite mâzgălindu-le spaţiul virtual cu „poeziile” ei. Dar fiecare e liber să facă la el acasă ce vrea. Şi, în virtutea acestui drept, dacă respectiva creatură ajunge cumva pe-aici, îi atrag atenţia să nu se ostenească să comenteze, fiindcă toate comentariile îi vor fi şterse fără a fi citite. Dacă vrea drept la replică să-şi facă blog, că e simplu chiar şi pentru tâmpiţi şi, vorba aia, „gratis, mamă soacră„.