Arhive pe categorii: urări

„Poieţii” noştri

Standard

Asta-i poezia modernă – sponsorizată… logoree fără majuscule, fără semne de punctuaţie, ruptă la nimereală ca să se-ntindă pe mai multe rânduri ce se vor versuri.

Căcat cu mac.

Lumea a luat-o razna.

Din partea mea… ducă-se! Mă bucur că-s bătrână şi-am prins şi vremuri mai bune. Prin astea de-acum vă urez drum bun vouă, ăstora mai tineri. Atenţie, cad pietre din cer şi-s gropi pe unde n-ai crede nici în ruptul capului că există! Deşi… se pare că vă place să daţi din lac în puţ.

Distracţie plăcută. Mie mi-e silă până şi să mai scriu aici. (Poate mi-o trece – sila -, poate nu…)

An nou fericit (cu prima sa doză de cârcotit)

Standard

Lipsesc diacriticele, virgulele (chiar nu mai ştie nimeni că substantivele la cazul vocativ se despart prin virgulă de restul propoziţiei/frazei?) şi semnele de exclamare, aşa că am trecut la corectări.

Când te ţii de cârcoteli lipsesc şi prietenii, aşa că am scos cuvântul în cauză.

Ei, lipseşte şi zăpada, dar împotriva Celui de Sus nu cârcotesc. Cârcotesc doar împotriva oamenilor rupţi de realitate – dar (pentru mine) ar fi fost complicat, dacă nu chiar imposibil, să scot zăpada de-aici. Şi – cine ştie? – poate c-o să ningă de anul nou pe vechi (sic!)…