Arhive pe etichete: ridicol

Tranca-fleanca

Standard

Mno, bunule Sönke-Nissen-Koog, dacă asta ţi-e părerea despre numitul facebook, de ce ‘zda mă-sii îl bântui zilnic, umplându-l cu tot ce găseşti prin puţul gândirii personale? De ce nu treci matale la mângâiat pisici şamd?

Reclame

Nebunie curată

Standard

Simplul fapt că i-a venit cuiva ideea asta e îngrijorător.

Oare această Mona-Lisa şi alţii la fel de „open-minded” ca ea nu-şi dau seamă că e vorba de ceva similar cu a propune să ne radem toţi în cap ca să nu sufere ăia care-au chelit? Sau să umblăm toţi în cârje ca să nu fie afectaţi infirmii?

Una e să acceptăm minorităţi de genul transsexualilor, şi cu totul alta să schimbăm modul de viaţă al majorităţii. Înţelegerea şi acceptarea trebuie să vină din ambele părţi, nu doar dinspre majoritate către minoritate.

Cum putem să mai vorbim despre democraţie când vrem să transformăm excepţiile în reguli?

Cum e turcul, şi pistolul

Standard

Constat că la „cârmele” acestui popor stau exact indivizii pe care-i merită grosul populaţiei.

Cât de greu e să observi că-n toate tipăriturile virgula e lipită de cuvântul din faţa ei, nu de ăla care urmează după ea? Şi că între punct şi cuvântul din spatele lui trebuie să existe spaţiu? Şi că rândurile nu încep niciodată cu o virgulă?

Cum poţi să te plângi că te conduc nişte proşti, când tu eşti tăntălăul care scrie şi/sau distribue aşa ceva?!

Cum e turcul, şi pistolul!

Cât despre despre „cârme”, da, sunt cel puţin două. Un „cârmaci” trage hăis şi altul cea. Sau, deh, merg pe căi paralele. Pe culmi paralele!  Între care e prăpastia unde ne bălăcărim unii pe alţii noi ăştia, cârmuiţii, ţinând fiecare isonul cârmuitorului preferat. Dacă suntem destul de proşti ca să ne placă vreunul.

„Cumplit meşteşug de tâmpenie”

Standard

Da, ştiu, sunt unii – bizar de mulţi – care nici nu şterg pagina „about” din dotare, nici n-o modifică, scriind ceva despre ei înşişi sau despre blogul respectiv. Să zicem că asta se cheamă indolenţă.

Dar când vin alţii şi umplu de like-uri o exemplificare existentă pe fiecare blog wordpress nou născut, cum se cheamă?

Dame

Standard

Cunoaşte cineva vreo damă din piele naturală? Dar vreuna din blugi?

Drept este că, în apărarea prescurtătorului certat cu logica, s-ar putea zice că din piele naturală suntem toate – la exterior.
Dar, chiar luând-o aşa, mocasinii ar fi trebuit să fie pentru dame. Punct.  Dacă-s numai pentru alea din piele naturală, se cheamă că mai există şi altele, cu exteriorul din altceva.
Adică din blugi, fireşte! 😛

Nu mai spune!

Standard

Băi femeie, apropo de scris – pe blog – tu gândeşti înainte de a scrie?

Adică de ce n-ar putea oricine să scrie pe un blog? Tu poţi, eu pot, alţii de ce n-ar putea? Ce mare lucru să-nşiri două vorbe – trei prostii? Ce mare brânză să baţi câmpii pe [lângă] o temă sau alta, sau pe nicio temă?

Da, sigur, o să zici că, de fapt, ai vrut să spui altceva – de parcă ar conta ce-ai vrut să spui, nu ce se înţelege din ce-ai spus! 😛

Ei nu zău!

Standard

carte

Aşa zice… cineva.

Şi dacă tu citeşti cartea şi nu o trăieşti, iau eu citesc aceeaşi carte şi o trăiesc, cum e cartea aia? Proastă sau ba? 😛

Să nu uităm că mai e şi chestia aia cu „de gustibus”, deh. Mai intervin şi vârsta cititorului, gradul lui de cultură, puterea lui de înţelegere…

Tot ce pare simplu e complicat, zice nenea Murphy.

Bătut în cap

Standard

Mascaradă ca mascaradă, dar comunistă de unde până unde, fratele meu bătut în cap?

Chiar nu mai ştie nimeni ce-i ăla comunism?

Sau crede cumva cineva că PSD-iştii vor să li se naţionalizeze averile?

Nu confundaţi comunismul cu dictatura, capete seci. Dictatura n-are culoare politică, poate fi şi de stânga, şi de dreapta, şi de centru.