Arhive pe categorii: subiecte fierbinţi

Manipularea pentru to(n)ți sau Fereastra Overton

Standard

Eventual citiţi şi aici – e despre aceeaşi fereastră, cu alte cuvinte.

Mediocrul adevarat

besogon-overton-window

Cred că am pomenit de mai multe ori un banc despre homosexualitate, dar îndrăznesc să-l mai repet.

Un bătrân, abia ținându-se pe picioare, vine grăbit la serviciul pașapoarte.
– Vreau pașaport în regim de urgență, ca să plec cât mai repede din țară.
– Păi n-aveți nevoie de pașaport în Europa.
– Europa e prea aproape… vreau să mă duc la capătul lumii.
– Da’ de ce?
– Nu sunt de acord cu politica față de homosexuali!
– Cum așa?
– Pe vremea lui Antonescu îi împușcau. Gheorghiu-Dej îi băga la pușcărie. Ceaușescu îi închidea la balamuc. Acum, după revoluție, i-au lăsat în pace și le-au dat drepturi.
– Și-atunci?
– Mi-e teamă să nu devină OBLIGATORIU…

Nu o dată mi-a trecut prin minte gândul că e PREA adevărat ca să nu aibă și un substrat teoretic.
Zilele trecute l-am auzit pe celebrul regizor și actor rus Nikita Mihalkov, prezentând…

Vezi articolul original 1.399 de cuvinte mai mult

O, tempora! O, mores!

Standard

Retrograd sau nu, se pare că, în articolul ăsta, Aldus a păcătuit dând dovadă de un optimism exagerat. Fără doar şi poate, „omul de rând” a pus botul la faza cu boicotul.

O pornim aşadar în marş voios către lumea corectitudinii politice, lăsând în urmă obtuza normalitate. Mergem spre locul unde „un băiat iubea un băiat” e o poveste înduioşătoare – aşa cum nu e, de exemplu, tradiţionala noastră capră cu trei iezi, o chestie violentă, nocivă pentru bieţii copii.
Muie Creangă!
Desigur că, în poveştile viitorului, Făt-Frumos n-o să-l mai omoare pe zmeu, o să-l ia în căsătorie. Îi vor înfia pe cei şapte pitici,  devenind o familie încântătoare, iar Ileana Cosânzeana se va consola unindu-şi cu acte în regulă destinul cu al Albei ca Zăpada. Poate că ele le vor înfia pe fetiţa cu chibriturile şi pe Scufiţa Roşie.

Evident că şi la şcoală va fi cu mult mai bine. În locul hulitelor ore de religie, copiii vor avea parte de ceva cu mult mai… colorat.

Şi li se va explica, fireşte, că Biblia e o colecţie de minciuni sfruntate care mustesc de violenţă, spre deosebire de mitul celor trei androgini, care e, de fapt, sublima realitate.

Nebunie curată

Standard

Simplul fapt că i-a venit cuiva ideea asta e îngrijorător.

Oare această Mona-Lisa şi alţii la fel de „open-minded” ca ea nu-şi dau seamă că e vorba de ceva similar cu a propune să ne radem toţi în cap ca să nu sufere ăia care-au chelit? Sau să umblăm toţi în cârje ca să nu fie afectaţi infirmii?

Una e să acceptăm minorităţi de genul transsexualilor, şi cu totul alta să schimbăm modul de viaţă al majorităţii. Înţelegerea şi acceptarea trebuie să vină din ambele părţi, nu doar dinspre majoritate către minoritate.

Cum putem să mai vorbim despre democraţie când vrem să transformăm excepţiile în reguli?

Cum e turcul, şi pistolul

Standard

Constat că la „cârmele” acestui popor stau exact indivizii pe care-i merită grosul populaţiei.

Cât de greu e să observi că-n toate tipăriturile virgula e lipită de cuvântul din faţa ei, nu de ăla care urmează după ea? Şi că între punct şi cuvântul din spatele lui trebuie să existe spaţiu? Şi că rândurile nu încep niciodată cu o virgulă?

Cum poţi să te plângi că te conduc nişte proşti, când tu eşti tăntălăul care scrie şi/sau distribue aşa ceva?!

Cum e turcul, şi pistolul!

Cât despre despre „cârme”, da, sunt cel puţin două. Un „cârmaci” trage hăis şi altul cea. Sau, deh, merg pe căi paralele. Pe culmi paralele!  Între care e prăpastia unde ne bălăcărim unii pe alţii noi ăştia, cârmuiţii, ţinând fiecare isonul cârmuitorului preferat. Dacă suntem destul de proşti ca să ne placă vreunul.

Care coroană?!

Standard

Care coroană, bre? Că răposatul ex-rege a abdicat şi ţara asta e de mai bine de jumătate de secol republică.

OK, Mihai I a fost silit să abdice, aşa cum i s-a întâmplat şi lui Alexandru Ioan Cuza, obligat să lase ţara pe mâna unui monarh de import.

 Prin urmare, mă întreb dacă n-ar fi mai corect să căutăm un urmaş de-al lui Cuza ca să-i oferim coroana fantomă!

Stând strâmb şi judecând drept…

Standard

Stând strâmb şi judecând drept, se pune întrebarea:

De ce au fost construite toate aceste opere de artă, ajunse obiective turistice?

Nu le-a înălţat nimeni nici de amorul artei, nici ca să se-mbogăţească pe urma turismului. Oamenii le-au construit ca să-şi venereze zeii. Dacă n-ar fi existat diversele religii, turiştii din zilele noastre n-ar fi avut cu ce să-şi desfete simţul estetic.