Eu, că despre mine e vorba, am, ca mulţi alţii, găuri în cultura generală. Nu ştiam ce e meliorismul. Dar m-am uitat în DEX. În ăla online. Că ultima ediţie pe hârtie aflată în posesia mea e din mileniul trecut.
Apropo, voi, ăştia născuţi înainte de 2001, v-aţi gândit vreodată că staţi călare pe hotarul dintre două milenii? Da, sigur numerotarea anilor e convenţie în stare pură, dar există unii destul de nebuni ca să considere, de exemplu, că ne influenţează destinul.
Bine, există şi unii destul de nebuni ca să citească DEX-ul, cu meticulozitate şi conştiinciozitate, din scoartă-n scoarţă. Sau, oricum, există cel puţin unul. A inclus DEX-ul în leapşa aia cu 7 cărţi care bântuie facebook-ul.
Cu ceea ce am subliniat sunt de acord. Dar de aici până la a citi DEX-ul cap-coadă aş zice că e cale lungă. Calea către nebunie. Sau, oricum, e „cumplit meşteşug de tâmpenie”, vorba lui Creangă.
Dar să revenim la numitul meliorism.
MELIORÍSM s. n. Concepție potrivit căreia lumea nu este nici cea mai rea cu putință, nici iremediabil rea, ci poate fi ameliorată sau este în curs de ameliorare. [Pr.: -li-o-] – Din fr. méliorisme.
sursa: DEX ’09 (2009)
Ei bine, eu una sunt de acord că lumea nu este nici cea mai rea cu putință, nici iremediabil rea, şi că ar putea fi ameliorată. Dar nu e în curs de ameliorare. Dimpotrivă – adică galopează în direcţia opusă. 😛 Pardon, cred că 😦 se potriveşte mai bine.
UNIVERSUL CÂRCOTELILOR 
Eu aș fi subliniat „Da, am citit DEX-ul și aș vrea să mai repet cândva aventura asta”. Pentru pleonasticul „mai repet”. Aparent, citirea DEX-ului nu-i suficientă – pentru o biată exprimare simplă, la cariera literară nu mă bag, o fi și ăsta un cobori în jos! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Poate nu e vorba de prima repetare! Poate l-a citit deja de două ori! 😀
Dar chiar se cere o repetare, ca să se prindă că ne-am întors la scrierea cu â, în interiorul cuvintelor, în loc de î.
ApreciazăApreciază
Degeaba dacă n-a citit și cartea de telefoane. 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Despre asta am aflat eu, dintr-un banc vechi, că e o lectură foarte dificilă, din cauza numărului foarte mare de personaje. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cel puțin pe partea numerică, memorarea unei cărți cu numere de telefon nu-i mare scofală. Eu de exemplu m-am jucat cu asta în trecut, iar acum știu pe dinafară toate numerele de telefon fix din județul meu. Atâta că nu știu care al cui e.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vezi, Aldus, de-aia nu ești directoare de serviciu cu trei litere 🙂
ApreciazăApreciază
Nu știu cum e cu directoarele ăstea (sau la ce te referi).
ApreciazăApreciază
:))
Zicea Mihai că Pacepa a fost pus de tatăl său, în copilărie, să învețe pe de rost cartea de telefoane, în ideea de a-i dezvolta memoria…
Altfel, am și eu un verișor care a învățat cartea de telefoane, din proprie inițiativă.
ApreciazăApreciază
Acum că zici tu, de Pacepa parcă auzisem și eu ceva în genul ăsta, demult, pe când eram copil. Foarte vag îmi aduc aminte.
ApreciazăApreciază